Cat de departe suntem de o societate matriarhala? Nu prea departe se pare…[VIDEO]

Pentru a vedea cum merg lucrurile intr-o societate sau spre ce se indreapta aceasta trebuie sa urmaresti cateva statistici, sa faci corelatii, sa intuiesti si in cele din urma sa formulezi concluziile intr-un mod captivant.

Asa au facut aceste doua femei, Gayle si Hanna, care au puncte de vedere putin diferite, in mare parte datorita faptului ca una dintre ele prezinta inceputul ascensiunii femeilor in antreprenoriat si in pozitii profesionale inalte intr-o societate patriarhala si puternic ancorata in traditionalism, care este unul mai dificil, si cealalta constata ca in occident femeile deja ocupa foarte multe pozitii de conducere. Deci contextul difera.

Eu am combinat aceste discursuri intr-un singur articol pentru ca ambele fac referire la femei, la calitatile de care beneficiaza acestea si la potentialul feminin  si care le pot aduce excelenta intr-un domeniu, calitati pe care un barbat nu le are prin natura sa masculina, dar are altele cu siguranta.

Nu pot spune ca una dintre situatii este mai favorabila decat cealalta, chiar daca in al doilea suntem deja prezentate ca „cele mai tari”. Si am sa va spun de ce.

Gayle vorbeste despre discriminarea de gen, despre faptul ca femeile primesc mai putina incredere din partea societatii atunci cand vor sa conduca o afacere si in general sunt dezavantajate in acest demers. Cu acest lucru ne confruntam de mii de ani, iar astazi situatia s-a imbunatatit dar tot exista diferente de perceptie ceea ce nemultumeste pe multe dintre noi sau multi. Unele diferente sunt acceptabile si de inteles (in primul rand datorate anatomiei si altele asemenea), iar altele ne limiteaza de-a dreptul.

Pe de alta parte, Hanna constata ca femeile au preluat deja controlul asupra multor profesii care pana nu demult erau dedicate barbatilor si ca acestia din urma se vad deja infranti, lipsiti de puterea de a-si reveni dupa astfel de „caderi”.

Aceasta competitivitate, lupta continua intre sexe nu este constructiva, armonioasa si produce suferinta atat femeilor cat si barbatilor (chiar daca putem sa ne declaram multumite ca am mai castigat ceva teren). Dar acest lucru se face cu sacrificii si chiar uneori suferinte, daca nu stim sa gestionam situatia bine pe toate planurile: profesional, privat, emotional.

Ideal este sa existe un echilibru intre cele doua forte, masculina si feminina. Numai astfel va exista cu adevarat o multumire si implinire din partea ambelor sexe. Pana atingem acest echilibru, tot timpul vor exista diferente, frustrari, discriminari, revolte. Universul exista doar printr-un echilibru perfect intre feminin si masculin, fortele complementare yin si yang care sunt interconectate si interdependente, minus & plus, receptiv & emisiv, pasiv& activ si care fac posibile toate fenomenele naturale.

Din punctul meu de vedere, sa te simti femeie sau barbat sunt stari intrinseci si nu depind de bani, putere sau statut social.  De curand am citit o statistica despre barbatii din SUA care considera ca a fi barbat inseamna sa castige neaparat mai mult decat sotia sau partenera de viata. Cred ca statistica ar fi valabila si pentru alte popoare. Nu ne face onoare o astfel de relatie in care banii dicteaza atitudinile. Eu prefer asa: indiferent care castiga mai mult, amandoi beneficiem pentru ca suntem impreuna si viata poate fi mult mai placuta cand ne bucuram de reusitele celuilalt si nu ne gandim ca daca sotia va fi avansata in pozitie va castiga mai multi bani si eu nu ma voi mai simti barbatul casei. Sau invers, daca barbatul castiga mai mult, el trebuie sa dicteze totul pentru ca el este singurul care munceste cu adevarat.

Va invit sa va faceti timp sa urmariti aceste discursuri, sunt foarte motivante pentru femei si orice parere este binevenita.