Hrana, suportul vietii – de la necesitate la sacralitate [Partea I]

Desi hrana si bautura sunt indispensabile, ca principal suport fizic al vietii, majoritatea oamenilor nu le acorda prea multa atentie. Pe de alta parte, in secolul XXI exista o obsesie a dietelor.

Au aparut culte ale sanatatii de factura orientala, dar acestea tind sa prezinte numai adevaruri partiale despre filosofia hranei. Toate calitatile din hrana sunt considerate ca fiind reprezentate prin sase gusturi primare, care, prin diverse combinatii, creeaza toate gusturile pe care le cunoastem. Aceste sase gusturi – dulce, acru, sarat, iute, amar si astringent – determina, prin proportia lor, prin echilibrare sau dezechilibrare, hrana sanatoasa sau nesanatoasa si gusturile pe care le simtim.

Invataturile orientale explica faptul ca papilele gustative extrag esenta hranei inainte ca aceasta sa ajunga in stomac, unde are loc procesul digestiv fizic. In Vest, ne preocupam de continutul in proteine, amidon si vitamine al mancarii pe care o consumam, dar rareori luam in consideratie transformarea subtila a hranei, din materie in energie emotionala, mentala sau spirituala.

In general, vesticii au tendinta de a fi supraponderali. Mancam prea mult si apoi ne preocupam de diete. Traditia spirituala orientala ne sfatuieste sa mancam moderat, regulat si la timpul potrivit, ne invata sa fim constienti de functia digestiva si sa ne echilibram consumul in functie de nevoile temperamentului fiecaruia.

Gustul mancarii are un efect direct asupra senzatiilor si sentimentelor si influenteaza subtil fiinta umana.

„Omul trebuie sa manance cu masura si masura mancarii este determinata de puterea focului gastric al fiecaruia. O masura potrivita de hrana este aceea ce va putea fi bine digerata in timpul potrivit. Dieta zilnica ar trebui sa fie facuta din alimente care nu numai ca ajuta la mentinerea unei sanatati bune, ci au si un efect profilactic. Inca din momentul conceptiei, unii oameni sunt echilibrati in ceea ce priveste proportia principiilor elementare din corp; la altii predomina un element sau altul. Numai acela ce va avea un echilibru fizic interior se va bucura de o sanatate perfecta, in timp ce altii vor fi mereu expusi la riscul bolilor”.

CHARAKA SAMHITA

Hrana este primordiala intre toate lucrurile materiale. Este medicamentul pentru toate felurile de boli. Din hrana se nasc toate fiintele”.

UPANISADA TAITTRIYA

Mancatul este si o experienta erotica, asemanatoare actului de iubire in multe aspecte. Si stiti ca se spune ca mancatul excesiv poate arata o frustrare de natura afectiva si o emotivitate excesiva. In acest fel se explica si de ce atunci cand nu ne simtim atragatori si nu ne place cum aratam ne afundam in mancare, uitand ca actiunea de a manca are rolul de a ne hrani si asigura vitalitatea necesara vietii si nu de a umple un gol din viata noastra.

Astfel, se recomanda sa mancam moderat, sa alegem hrana potrivita sezonului si sa invatam din experienta ce ne este potrivit si ce nu este pentru organismul nostru. Invatatura orientala din Gheranda Samhita ne invata ca: „Jumatate din stomac trebuie sa fie plin cu mancare, un sfert cu apa sau alt lichid, si un sfert trebuie sa fie gol, pentru a ajuta la practicarea controlului respiratiei.”

De asemenea, se mai spune ca atunci cand pregatim hrana trebuie sa fim atenti la atitudinea mentala intrucat aceasta se resimte de cel care o ingereaza si practic „inghitim” fie afectiune, optimisim, incredere, pace etc, fie invidie, rautate, agitatie, frica etc.. Astfel, se explica de ce difera atat de mult o mancare facuta de un bucatar angajat la un restaurant si mancarea facuta de cineva drag, chiar folosind aceleasi ingrediente. Nu e vorba ca bucatarul ar fi o persoana rea sau egoista, ci pur si simplu neavand interactiunea emotionala si directa cu persoana care va manca el impregneaza ceea ce gateste cu starile pe care le traieste la servici.

Din pacate, si acasa cand gatim noi suntem obositi, stresati, uneori nervosi pe ceea ce ni s-a petrecut in ziua respectiva si vrem sa ne facem ceva de mancare rapid. Cu acest comportament, hrana nu isi implineste menirea ci se depoziteaza pe unde nu trebuie, procesul digestiv este ingreunat si apoi ne intrebam cu ce am gresit de ne doare ba una ba alta. De aceea este bine sa nu lasati nimic sa va irite atunci cand preparati hrana sau cand o mancati. Este vorba de un intreg proces de a pregati hrana si de a manca (si aici trebuie sa fim atenti, pentru ca daca mancam cu viteza luminii sau ne gandim la orice altceva numai la ceea ce facem in acel moment nu, suntem predispusi sa experimentam efectele unei alimentatii si hraniri defectuoase) la care trebuie sa fim atenti.